Galii
Galii
Pentru a rezervaDescriere
La marginea tufișurilor, doi mistreți. Pasc liniștiți într-o galie visată, apoi se prăbușesc în șanț.<div> „ <em>La marginea tufișurilor, doi mistreți. Pasc liniștiți într-o galie visată, apoi se prăbușesc în șanț.”</em></div><div> <em>Olivier și Thomas, doi gali cu barbă și păr, locuiesc lângă râu. Culeg vâsc fără prea multă poftă. Îi așteaptă pe romani fără prea multă poftă. Se scaldă așa cum se scăldau galii în vremurile de demult. Uneori, sapă în pământ. Țin un banchet galic, cântă cântece galice și execută gesturi galice.</em></div><div><br></div><div> <em>Olivier și Thomas își petrec weekendul într-un sat din sudul Franței. Trec pe lângă o clădire abandonată. Pe clădire există o inscripție în piatră: „Galii”.</em></div><div> <em>Olivier și Thomas, doi jandarmi cu mustăți, vin să-i interogheze pe Thomas și Olivier. Ceva trebuie să se fi întâmplat în clădire. Ar fi putut fi ieri sau în secolul al V-lea î.Hr.?</em></div><div> <em>În această Galie instabilă, impregnată de cultura academică și cultura pop și influențată de tendințele contemporane, ceva reapare. Bântuiți de amintiri străvechi, violente și incerte, Olivier și Thomas încearcă să prindă și să scuture fragmentele, râzând, tremurând, experimentând transe, luptând și petrecându-și timpul.</em></div><div><br></div><div> - Marion Aubert</div><div><br></div>
