Descriere

Don Quijote de Marie-Claude Pietragalla și Julien Derouault<div> Fidelă angajamentului său de a construi punți între estetică și de a încuraja schimbul, La Seine Musicale continuă să ofere creații originale în acest sezon, la răscrucea genurilor și disciplinelor artistice: muzică, dans, improvizație, poezie...</div><div><br></div><div> <strong>Prezentare</strong></div><div> După ce a captivat publicul la La Seine Musicale în martie 2024 cu Giselle(s), Théâtre du Corps al lui Marie-Claude Pietragalla și Julien Derouault revine cu o creație de amploare: Don Quijote, o frescă poetică și vizionară ce transpune capodopera lui Cervantes în viitorul apropiat. În această lume în care inteligența artificială modelează limbajul, armonizează comportamentul și „adaptează adevărul la binele comun”, mitica Dulcinee devine o IA, o figură a blândeții normative și a controlului invizibil.</div><div> Spre deosebire de ea, bărbatul alege excesul: să creadă, să iubească, să riște. Prin el, cavalerul din La Mancha renaște — erou al imposibilului, apărător al viselor și al libertății interioare.</div><div> Acest Don Quijote nu este o reinterpretare clasică, ci o explorare sensibilă a prezentului: ce rămâne din umanitatea noastră atunci când tehnologia pretinde că ne protejează de noi înșine? A iubi o inteligență artificială este o trădare a umanității sau o expunere a acesteia la goliciunea sa?</div><div><br></div><div> Piesa deschide un dialog între poezie și politică, între carne și cod. Pe scenă, nu mai puțin de 18 interpreți compun o societate în mișcare, traversată de contraste și emoții, și de tensiuni foarte actuale.</div><div> De la solo-uri fragmentate la coruri colective, de la dueluri burlesque la procesiuni lirice, coregrafia și punerea în scenă a lui Pietragalla și Derouault orchestrează un teatru fizic în care precizia tehnică se îmbină cu energia vitală. Julien Derouault întruchipează un Don Quijote modern, un cavaler fragil, dar luminos; credinciosul său Sancho visează să devină „Sancho Steaua” - un duo tandru și ironic, o oglindă a lumii noastre hiperconectate. Între lirism și umor, abstracție și emoție pură, Don Quijote rezonează pe scenă ca un spațiu al rezistenței și frumuseții.</div><div> Mitul își recapătă puterea originară: nu cea a victoriei, ci cea a renunțării la neascultare.</div><div><br></div><div> <strong>Distribuție</strong></div><div> Julien Derouault, Don Quijote</div><div> Prințul Mhai, Sancho Panza</div><div> Baptiste Ollier, Alberto</div><div> Antonin Muno, Kitri</div><div> Lola Derouault Pietragalla, Dulcinea pas de deux</div><div> Matthias Damay Romey, clovn principal</div><div> Giulia Aubé, Ylona Bonnet, Louis Combet Vittori, Aleksandra Efimova, Titouan</div><div> Fourvel, Lise Fromont, Joris Gruvel, Morgan Gruvel, Simon Langin, Gabin</div><div> Lanterne, Étienne Lloria și Romain Ovieve</div><div> Ludwig Minkus – Levon Minassian – Adriàn Berenguer – The Prodigy, muzică</div><div> Julien Derouault, texte</div><div> Claire Allante, platouri virtuale</div><div> Alexis David, lumini</div><div> Guillaume de Tonquédec, designer de sunet</div><div> Marie-Claude Pietragalla, asistată de Anna Leidi, costume</div><div> Cu participarea lui Franck Sorbier și Evanbenjamin</div>